Artele Interpretării, Actorul

1908/1921. Georg Simmel, Filosofia actorului

Georg SimmelFilosoful german Georg SIMMEL (1858, Berlin – 1916, Strasbourg)  a scris trei studii despre Actor, publicate în 1908 (Zur Philosophie des Schauspielers, „Der Morgen II”), 1912 (Der Schauspieler und die Wirklichkeit, „Berliner Tageblatt”, 7 ianuarie 1912)  și, respectiv, 1920-1921 (Zur Philosophie des Schauspielers. Aus dem Nachlaß herausgegeben, „Logos IX”).

Eu le-am citit reunite în versiunea franceză, prefațată de Daniel Guénoun, publicată de Circé, în 2001.

Cele trei studii sunt esențiale pentru Arta Actorului căci Simmel se declară în dezacord cu punctele de vedere dominante până la el care acreditează ROLUL unui actor ca fiind reductibil : 1. la forma realității (îl joci pe Hamlet care, dacă ar fi existat în realitate, ar fi avut exact acest comportament); 2. la forma dramei (concepția ideală a rolului e dată de chiar rolul însuși așa cum apare în text). În esență, cele două puncte de vedere stabileau că există o singură interpretare a unui rol. Georg Simmel demonstrează că un rol nu este definitiv fixat de o interpretare. Un rol poate fi interpretat diferit de actori diferiți.

Iată primul studiu integral și câteva extrase din celelalte două studii, în traducerea din franceză a Elenei Popescu.

1. Filosofia Actorului

” În jocul actorului, există o contradicţie internă, adevărată enigmă în cadrul filozofiei despre artă. Pe scenă, se crează impresia unei expresivităţi spontane, ieşită din adîncul sufletului şi temperamentului celui care joacă, din manifestarea unei vieţi imediate, determinată de aceasta şi de destinele reprezentate. Această viaţă exprimă miracolul printr-un conţinut dat şi format în altă parte, prin cuvinte şi gesturi cărora actorul, cu sensibilitatea sa, cu comportamentul său, supus propriilor sale reguli, le-a găsit sensul şi relaţiile ca pe o strictă necesitate exterioară. În măsura în care conţinutul obiectiv al jocului actorului şi subiectivitatea sa creatoare sînt în acelaşi timp extrem de separate, dar şi unite, trebuie ca exigenţa ideală a acestei performanţe să fie o creaţie specifică, rezultată din parcurgerea tuturor acestor elemente, şi nu una previzibilă.”

 

2. Actorul și Realitatea

3. Despre Filosofia Actorului

Sursa foto: www.tbilisiarchitecture.net

Sursa foto: www.tbilisiarchitecture.net

Standard

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *