În aceste zile se va consuma un nou episod din „serialul” Rău făcătorii. Casa de producție „Parlamentul”, pe profit în fiecare an, are de ce să fie mulțumită. Serialul se pare că e bine apreciat (?!). Încasările …problema e că numai publicul încasează. Pentru că e vorba de Educație și, de câtăva vreme, de cadrul studiilor doctorale, cei care fac rău în Parlament în sensul că strică ce e bun și proliferează meșteșugul răului făcut cu bună știință (nu cred că e vorba de inconștiență), filmează în aceste zile „episodul” modificării Ordonanței de Uurgență 4/2016. În rolul principal, starul echipei, doamna Ecaterina Andronescu.

Voci autentice, critice ale Educației semnalează de ani de zile că „filmările” la acest serial trebuie oprite. Că făcătorii de rău ar putea învăța ei și ele că educația nu e o cârpă de șters praful electoral, că, dacă citesc analize făcute cu cap, dacă nu ar vedea roșu în fața ochilor când vine vorba de Legea Educației cea originală, din 2011, ar fi o șansă de redresare a încrederii publice în conținutul – ce poate suporta schimbări majore – oferit de universitatea românească. Ar fi suficient să citească și, dacă pot, să înțeleagă analize recente precum Raportul Curții de conturi sau punctele de vedere exprimate de oamenii Școlii, unele adunate în volum, precum cel al lui Mihai Maci, ca să se oprească din a face rău. Școlii.

Comisiile de învățământ ale Parlamentului român nu sunt convinse că doctoratul, școlile doctorale sunt un teritoriu al excelenței, al competitivității în cercetare, al integrității academice. Le trâmbițează, dar nu cred o iotă din astea. Nu sunt convinse de faptul că acestea trebuie să excludă coteriile, complicitățile profesionale și instituționale, imixtiunea politicului. Și ce fac rău aceste comisii? Elimină orice standard, criteriu de competitivitate, de evaluare corectă, de sancționare a celor care își iau doctoratul prin fraudă, a conducătorilor de doctorat care, din neglijență, slabă pregătire și interes profesional sau complicitate, legitimează doctori slab pregătiți sau plagiatori. Comisiile parlamentare de specialitate nu sunt convinse de acestea și continuă să interpreteze în serialul Rău făcătorii  rolurile care i-au consacrat de ani de zile. Pe banii cetățenilor, mame, tați, bunici, bunice care văd cum Educația copiilor și nepoților lor se manelizează sub oblăduirea politicienilor. „România curată” lansează acum un apel care îndeamnă la a opri episodul gata de filmare în aceste zile.

Răul făcut are și varianta perversă: totul e cum nu se poate mai bine căci chestiunea doctoratului și a școlilor doctorale revine integral universităților; se va întări autonomia universitară. Nu asta ați cerut? Perversitatea e că „autonomia”, în absența prevederilor legale înlăturate cu minuție care să fundamenteze corectitudinea, transparența, competitivitatea, profesionalismul, va lucra în a direcția diminuării integrității și etice universitare. Pur și simplu sunt oameni care legiferează incapabili să accepte cinstea, integritatea, corectitudinea, transparența ca valori fundamentale pentru întărirea capacității unui sistem, Educația, de a oferi elevilor și studenților reperele morale, profesionale, de integritate ale studiilor lor.

„Serialul” acesta are între coproducători și universități, rectori. Dacă n-ar fi așa, lucrurile ar arăta altfel. În bine.

Dar universitățile tac. Căci binele e, de fapt, o altă față, bună, a răului. Și vedem, astfel, cum ele pot fi libere să devină captivele procesului de nesfârșite modificări la Legea Educației. Încă odată, vine vorba (și imaginea din film) lui Ilie Moromete, când îl duce pe fiu-său la școală, la oraș, urcați în căruța aia amărâtă care se hurducăie prin glodurile unui sat din Bărăgan: „Unde ne ducem noi, domnule?” Vorba vine și se duse ca de fiecare dată când e vorba de rău făcători.