Încă nu vedem imensul beneficiu pe care creativitatea experienței teatrale ar putea-o aduce și altor zone sociale. Încă nu îi facem locul cuvenit între alte activități mult mai bine finanțate. Mi se pare o eroare.
Etichetă: Actor
Greu de …pensionat
De câte ori, după ce ai ieșit din sala de teatru, răvășit sau extaziat sau pur și simplu bucuros, cu sufletul ușor și mintea revigorată după ce i-ai văzut pe Actori și după ce ți-a plăcut Spectacolul, mai încerci așa ceva reîntors la identitatea ta civilă? De câte ori în viață?
Rinichiul politicii și ceasul cel bun
Motto: „Oricare păsărică își are ciripirea,
Ce-n treacăt pe-astă lume încântă auzirea,
Nălțând un imn la ceruri prin alte imnuri mii
Ș-adăugând o notă l-a lumii armonii.”
(Vasile Alecsandri)
O, ce veste minunată! Au mai intrat doi actori în politică. Doi actori populari. Unul. Și unul. (Vă rog să nu intrăm în detalii.)
Vă mai aduceți aminte cum justifica Unul, domnul actor AA, faptul că a luat-o înaintea altora care așteptau un rinichi pentru transplant? Cu aerul că e normal. Cu aerul mirat al celui care nu înțelege de ce suferinzii ceilalți nu înțeleg. Atât de proști, să nu înțeleagă că era interesul lui care e, de fapt, al țării! Acum domnul actor AA s-a înscris în partid. Ce nu e de înțeles aici? Fiind vorba acum de …interesul național. Interesul național e, acum, și al lui. I s-a cerut să se justifice atunci, se justifică și acum, din nou: i-a sunat/venit ceasul cel bun! Deducem că, exasperat de atâtea ceasuri proaste care îi sună/vin aiurea, ceasul partidului care ne apără nouă interesul național, i s-a părut ca trâmbița arhanghelului. Și cum s-a întâmplat? Ca de obicei, ca și înainte, ca și după 1989: s-a dus domnul actor AA cu o rugăminte la cine e acolo sus. Și, ce să vezi, miracolul s-a întrupat în carnetul de partid. Adevărată farmacie a inimii, catena de partid i-a legat inima de rugămintea ca să se întâmple odată și-odată asta. Și rugămintea îi fu ascultată atât de semnificativ încât domnul actor AA a fost iluminat, ca să spunem așa, de gândul cel bun, și atunci i-a venit sau i-a sunat ceasul cel bun: dacă a fost posibil cu mine, Doamne, înseamnă că se poate și cu țara. Și s-a întâmplat. Noul interes arătat de domnul actor AA pentru interesul nostru național a fost bine primit și calificat expert și simultan drept al cuiva care este ” om patriot” și „un om de mare valoare”, cum i-a făcut ăl de sus ekg-ul politic. Să fie primit!
Morala: te duci, te rogi și se-mplinește. „Cu atât mai bine țării, și lui cu-atât mai bine”. Aferim!
Vocea furată ?
O știre privind o decizie a Curții Supreme din 29 septembrie a.c. interesează dincolo de faptul pe care îl consemnează. Instanța dă dreptate definitiv actriței Isabela Neamțu cea care, acum 8 ani, ducându-se la un casting de voce pentru Metrorex, îl câștigă, Metrorex îi folosește vocea pentru anunțurile cu care bucureștenii sunt obișnuiți de ani de zile, dar nu o mai bagă în seamă după. Îi folosește vocea, dar nu îi plătește niciun drept. Instanța o repune acum în drepturi. Actrița nu a cedat și a luptat pentru a-i face pe alții să-i respecte drepturile. De ce ar interesa știrea dincolo de sentința dată?
1908/1921. Georg Simmel, Filosofia actorului
Filosoful german Georg SIMMEL (1858, Berlin – 1916, Strasbourg) a scris trei studii despre Actor, publicate în 1908 (Zur Philosophie des Schauspielers, „Der Morgen II”), 1912 (Der Schauspieler und die Wirklichkeit, „Berliner Tageblatt”, 7 ianuarie 1912) și, respectiv, 1920-1921 (Zur Philosophie des Schauspielers. Aus dem Nachlaß herausgegeben, „Logos IX”).
Eu le-am citit reunite în versiunea franceză, prefațată de Daniel Guénoun, publicată de Circé, în 2001. Continuă lectura