Artele Comunicării

De ce comunică atât de prost politicienii?

PontaÎn situațiile de criză, partidele de guvernământ sau coalițiile își dau seama, între altele, că ceea ce au făcut bun nu a ajuns la electorat, la cetățeni. Politicienii restrâng comunicarea politică la ce au făcut ei bun, nu la modul în care au comunicat ce au făcut bine. Așa s-a întâmplat, de pildă, cu CDR în 2000, așa se întâmplă acum cu PSD.
Politicienii din România nu sunt educați să vorbească în public. Partidele nu formează comunicatori foarte buni. Liderii lor nu au un discurs structurat, în general, își dau drumul la gură fără să realizeze că …vorbesc în public și pentru public.

O carență majoră a sistemului nostru educațional, care se va putea remedia, totuși, e faptul că nu insistăm pe discipline care formează, structurează elevii, studenții din punctul de vedere al dezvoltării personale. A vorbi bine, a ști să comunici bine reprezintă o mină de aur pentru dezvoltarea sferei publice și însănătoșirea relațiilor interumane.

Cum se vede cu ochiul liber, pierdem mereu din vedere lucrurile esențiale. Limba română, limbajul gestual, cel nonverbal în ansamblul său sunt tot mai asediate de „spectacolul” barbar al ostentației lipsei de bun simț. Asediul acesta determină comunicarea politică să devină masca democratică a politicianului fără cap pentru care adevărul este evacuat urgent de supozitorul lipsei de caracter.

Reforma Școlii nu a început, din păcate. Eforturile de introducere a unei modernități a actului didactic și de cercetare, datorate unor intelectuali remarcabili, în funcții ministeriale, au produs mai degrabă un efect contrar: politicienii s-au coalizat, când tacit, când mai vocal, în vederea menținerii unui status quo care, de fapt, generează pierderi uriașe, umane (tinerii, specialiștii care părăsesc țara), economice (nivelul incompteneței crește, vezi obiective economice duse de râpă), de imagine (România forței de muncă ieftine, a corupției care determină exodul inteligențelor).

Proasta comunicare a politicenilor nu e numai o carență tehnică. E reflexul prelungit al acelui tip de discurs public, celebru în anii ’70, prin care realitatea e „înghețată” în cofrajul neputinței, al lipsei de inteligență. Politicienii comunică prost pentru că se simt bine așa. Nu au nevoie de Școală și de inteligența binelui. Modul în care au reacționat când plagiatele lor, faptele lor de corupție au ieșit la iveală e revelator. Ei și ele cred că România e țara lor. Numai a lor. Mereu.

(foto: Victor Ponta)

Standard

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *